| D.3. Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux | ||
|---|---|---|
 |
Anexa D. Informații diverse | 
|
| D.3. Instalarea Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix/Linux | ||
|---|---|---|
|
|
Anexa D. Informații diverse |
|
Această secțiune explică cum se instalează Debian GNU/Linux dintr-un sistem Unix sau Linux existent, fără a utiliza programul de instalare bazat pe meniu, așa cum este explicat în restul manualului. Acest Rețetar de „instalare-specială” a fost solicitat de utilizatorii care vor să treacă la Debian GNU/Linux de la Red Hat, Mandriva și SUSE. În această secțiune se presupune o anumită familiaritate cu introducerea comenzilor *nix și navigarea în sistemul de fișiere. În această secțiune, $ simbolizează o comandă care trebuie introdusă în sistemul curent al utilizatorului, în timp ce # se referă la o comandă introdusă în mediul chroot Debian.
Odată ce ați configurat noul sistem Debian după preferințele dvs., puteți să migrați datele de utilizator(i) existente (dacă există) la acesta și să continuați să rulați. Aceasta este, prin urmare, o instalare „fără timpi de nefuncţionare” Debian GNU/Linux . Este, de asemenea, o modalitate inteligentă de a trata cu mașini care altfel nu se comportă amiabil cu diferite medii de pornire sau de instalare.
![[Notă]](images/note.png) |
Notă |
|---|---|
Deoarece aceasta este o procedură în mare parte manuală, ar trebui să țineți cont de faptul că va trebui să faceți singuri multe configurații de bază ale sistemului, ceea ce va necesita, de asemenea, mai multe cunoștințe despre Debian și de Linux în general decât efectuarea unei instalări obișnuite. Nu vă puteți aștepta ca această procedură să rezulte într-un sistem care să fie identic cu un sistem dintr-o instalare obișnuită. De asemenea, trebuie să rețineți că această procedură oferă doar pașii de bază pentru configurarea unui sistem. Pot fi necesari pași suplimentari de instalare și/sau configurare. |
Cu instrumentele actuale de partiționare *nix, repartiționați discul dur/solid după cum este necesar, creând cel puțin o partiție cu un sistem de fișiere plus altă partiție cu spațiul de interschimb (swap). Aveți nevoie de aproximativ 1012Mo de spațiu disponibil doar pentru instalarea unui sistem dirijat de la o consolă sau de 2539Mo dacă intenționați să instalați X (mai mult dacă intenționați să instalați medii grafice de birou precum GNOME sau KDE Plasma ).
Apoi, creați sisteme de fișiere pe partiții. De exemplu, pentru a crea un sistem de fișiere ext3 pe partiția /dev/sda6 (acesta este exemplul nostru de partiție rădăcină):
# mke2fs -j /dev/sda6
Pentru a crea un sistem de fișiere ext2, omiteți opțiunea -j.
Inițializați și activați spațiul de interschimb, „swap” (înlocuiți numărul partiției cu partiția de swap Debian dorită):
# mkswap /dev/sda5# sync # swapon /dev/sda5
Montați o partiție ca /mnt/debinst (punctul de instalare, care va fi sistemul de fișiere rădăcină (/) în noul dumneavoastră sistem). Numele punctului de montare este strict arbitrar, se face referire la el mai jos.
# mkdir /mnt/debinst
# mount /dev/sda6 /mnt/debinst
|
Notă |
|---|---|
Dacă doriți să aveți părți ale sistemului de fișiere (de exemplu, /usr) montate pe partiții separate, va trebui să creați și să montați manual aceste directoare înainte de a continua cu etapa următoare. |
Instrumentul folosit de programul de instalare Debian și recunoscut ca modalitate oficială de a instala un sistem de bază Debian este debootstrap. Folosește wget și ar, dar în rest depinde numai de /bin/sh și de instrumentele de bază Unix/Linux[19]. Instalați wget și ar dacă acestea nu sunt deja instalate pe sistemul dvs. actual, apoi descărcați și instalați debootstrap.
Sau puteți utiliza următoarea procedură pentru a-l instala manual. Creați un director de lucru pentru extragerea fișierului .deb în:
# mkdir work # cd work
Binarul debootstrap este localizat în arhiva Debian (asigurați-vă că selectați fișierul potrivit pentru arhitectura dumneavoastră). Descărcați debootstrap .deb din arhivafondului comun (pool) de pachete, copiați pachetul în directorul de lucru și extrageți fișierele din acesta. Va trebui să aveți privilegii de root pentru a instala fișierele.
# ar -x debootstrap_0.X.X_all.deb # cd / # zcat /ruta-completă-către-directorul-work/work/data.tar.gz | tar xv
Comanda debootstrap poate descărca fișierele necesare direct din arhivă atunci când o rulați. Puteți înlocui orice oglindă de arhivă Debian cu http.us.debian.org/debian în exemplul de comandă de mai jos, de preferință o oglindă apropiată de dumneavoastră din punct de vedere al depărtării în rețea (cât mai aproape geografic de mașina utilizată pentru instalare). Oglinzile sunt listate la http://www.buy-develop.eu.org/mirror/list.
Dacă aveți o imagine de instalare Debian GNU/Linux bookworm montată la /cdrom, puteți înlocui o adresă URL de fișier în loc de adresa URL http: file:/cdrom/debian/
Înlocuiți ARCH cu una dintre următoarele arhitecturi în comanda debootstrap: amd64,
arm64,
armel,
armhf,
i386,
mips64el,
mipsel,
ppc64el,
s390x.
# /usr/sbin/debootstrap --arch ARCH bookworm \
/mnt/debinst http://ftp.us.debian.org/debian
Dacă arhitectura țintă este diferită de cea a gazdei, ar trebui să adăugați opțiunea --foreign.
Acum aveți un sistem real Debian, deși destul de slab, pe disc. Executați programul chroot în el:
# LANG=C.UTF-8 chroot /mnt/debinst /bin/bash
Dacă arhitectura țintă este diferită de cea a gazdei, va trebui să copiați mai întâi „qemu-user-static” pe noua gazdă:
# cp /usr/bin/qemu-ARCH-static /mnt/debinst/usr/bin # LANG=C.UTF-8 chroot /mnt/debinst qemu-ARCH-static /bin/bash
După executarea programului «chroot», poate fi necesar să stabiliți definiția terminalului pentru a fi compatibilă cu sistemul de bază Debian, de exemplu:
# export TERM=xterm-color
În funcție de valoarea lui TERM, este posibil să trebuiască să instalați pachetul ncurses-term pentru a obține suport pentru acesta.
Dacă arhitectura țintă este diferită de cea a gazdei, trebuie să finalizați instalarea prin efectuarea următorului pas:
/debootstrap/debootstrap --second-stage
În acest moment, directorul /dev/ conține doar fișiere de dispozitiv foarte simple. Pentru următorii pași ai instalării, pot fi necesare fișiere de dispozitiv suplimentare. Există diferite moduri de a proceda în acest sens și metoda pe care ar trebui să o utilizați depinde de sistemul gazdă pe care îl utilizați pentru instalare, dacă intenționați să utilizați un nucleu modular sau nu și de dacă intenționați să utilizați fișiere de dispozitiv dinamice (de exemplu, folosind udev) sau fișiere de dispozitiv statice pentru noul sistem.
Unele dintre opțiunile disponibile sunt:
instalați pachetul „makedev” și creați un set implicit de fișiere de dispozitiv statice folosind (după intrarea în mediul „chroot”) comenzile:
# apt install makedev # mount none /proc -t proc # cd /dev # MAKEDEV generic
creați manual numai anumite fișiere de dispozitiv utilizând MAKEDEV
montați (cu opțiunea --bind”) directorul „/dev” din sistemul dumneavoastră gazdă asupra directorului „/dev” din sistemul țintă; rețineți că scripturile „postinst” ale unor pachete pot încerca să creeze fișiere de dispozitiv, așa că această opțiune ar trebui folosită numai cu grijă. De exemplu: mount -v --bind /dev /ruta-completă-la-sistemul-țintă/dev
Trebuie să creați fișierul /etc/fstab.
# editorul_favorit /etc/fstab
Iată un șablon pe care îl puteți modifica pentru a se potrivi necesităților dumneavoastră:
# /etc/fstab: informații statice ale sistemului de fișiere. # # file system mount point type options dump pass # sist. de fișiere punct montare tip opțiuni dump pass /dev/XXX / ext3 defaults 0 1 /dev/XXX /boot ext3 ro,nosuid,nodev 0 2 /dev/XXX none swap sw 0 0 proc /proc proc defaults 0 0 /dev/cdrom /media/cdrom iso9660 noauto,ro,user,exec 0 0 /dev/XXX /tmp ext3 rw,nosuid,nodev 0 2 /dev/XXX /var ext3 rw,nosuid,nodev 0 2 /dev/XXX /usr ext3 rw,nodev 0 2 /dev/XXX /home ext3 rw,nosuid,nodev 0 2
Utilizați mount -a pentru a monta toate sistemele de fișiere pe care le-ați specificat în /etc/fstab sau, pentru a monta sistemele de fișiere individual, utilizați:
# mount punctul_de_montare # de ex.: mount /usr
Sistemele Debian actuale au punctele de montare pentru mediile amovibile sub /media, dar păstrează legăturile simbolice de compatibilitate în /. Creați-le după cum este necesar, de exemplu:
# cd /media # mkdir cdrom0 # ln -s cdrom0 cdrom # cd / # ln -s media/cdrom
Puteți monta sistemul de fișiere proc de mai multe ori și în locații arbitrare, deși /proc este cel obișnuit. Dacă nu ați folosit mount -a, asigurați-vă că ați montat „proc” înainte de a continua:
# mount -t proc proc /proc
Comanda ls /proc ar trebui să afișeze acum un director care nu este gol. În cazul în care aceasta eșuează, este posibil să puteți monta „proc” din afara mediului „chroot”:
# mount -t proc proc /mnt/debinst/proc
Definirea celei de-a treia linii a fișierului /etc/adjtime la „UTC” sau la „LOCAL” determină dacă sistemul va interpreta ceasul mașinii ca fiind fixat la ora UTC sau la ora locală. Următoarea comandă vă permite să stabiliți acest lucru.
# editorul_favorit /etc/adjtime
Iată un exemplu:
0.0 0 0.0 0 UTC
Următoarea comandă vă permite să vă alegeți fusul orar.
# dpkg-reconfigure tzdata
Pentru a configura rețeaua, editați fișierele /etc/network/interfaces, /etc/resolv.conf, /etc/hostname și /etc/hosts.
# editor /etc/network/interfaces
Iată câteva exemple simple preluate din /usr/share/doc/ifupdown/examples:
################################################################################ # /etc/network/interfaces -- fișierul de configurare pentru ifup(8), ifdown(8) # Consultați pagina de manual interfaces(5) pentru informații despre opțiunile # disponibile. ################################################################################ # Interfața „loopback” nu mai este necesară, dar poate fi folosită dacă este # necesar. # # auto lo # iface lo inet loopback # Pentru a utiliza «dhcp»: # # auto eth0 # iface eth0 inet dhcp # Un exemplu de configurare conexiune IP statică: (rețeaua (network), # difuzarea (brodcast) și poarta de acces/pasarela (gateway) sunt opționale) # # auto eth0 # iface eth0 inet static # address 192.168.0.42 # network 192.168.0.0 # netmask 255.255.255.0 # broadcast 192.168.0.255 # gateway 192.168.0.1
Introduceți serverul(ele) de nume și directivele de căutare în fișierul /etc/resolv.conf:
# editor /etc/resolv.conf
Un exemplu simplu de /etc/resolv.conf:
search exemplu.com nameserver 10.1.1.36 nameserver 192.168.9.100 # sau, utilizând serverele de nume de la „Google”: nameserver 8.8.8.8 nameserver 8.8.4.4
Introduceți numele de gazdă al sistemului dumneavoastră (2 până la 63 de caractere):
# echo DebianHostName > /etc/hostname
Și un fișier /etc/hosts bazic cu suport IPv6:
127.0.0.1 localhost 127.0.1.1 DebianHostName # Următoarele linii sunt de dorit pentru gazde capabile să utilizeze # protocolul IPv6: ::1 ip6-localhost ip6-loopback fe00::0 ip6-localnet ff00::0 ip6-mcastprefix ff02::1 ip6-allnodes ff02::2 ip6-allrouters ff02::3 ip6-allhosts
Dacă aveți mai multe plăci de rețea, ar trebui să aranjați numele modulelor de controlor din fișierul /etc/modules în ordinea dorită. Apoi, în timpul pornirii, fiecare placă va fi asociată cu numele interfeței (eth0, eth1 etc.) la care vă așteptați.
Debootstrap va fi creat un fișier /etc/apt/sources.list de bază, care va permite instalarea de pachete suplimentare. Cu toate acestea, poate doriți să adăugați câteva surse suplimentare, de exemplu pentru pachetele sursă și actualizările de securitate:
deb-src http://ftp.us.debian.org/debian bookworm main deb http://security.debian.org/ bookworm-security main deb-src http://security.debian.org/ bookworm-security main
Asigurați-vă că rulați apt update după ce ați făcut modificări în lista de surse (fișierul „sources.list”).
Pentru a configura parametrii regionali pentru a utiliza o altă limbă decât engleza, instalați pachetul locales ce asigură suportul pentru localizare și configurați-l. În prezent, se recomandă utilizarea localizărilor UTF-8.
# apt install locales # dpkg-reconfigure locales
Pentru a configura tastatura (dacă este nevoie):
# apt install console-setup # dpkg-reconfigure keyboard-configuration
Rețineți că tastatura nu poate fi configurată în timp ce sunteți în „chroot”, dar va fi configurată pentru următoarea repornire.
Dacă intenționați să porniți acest sistem, probabil că doriți un nucleu Linux și un încărcător de pornire. Identificați nucleele pre-împachetate disponibile cu:
# apt search linux-image
Apoi instalați pachetul nucleului ales, folosind numele acestui pachet.
# apt install linux-image-arch-etc
Pentru a face sistemul dvs. Debian GNU/Linux să fie capabil să pornească, configurați încărcătorul de pornire pentru a încărca nucleul instalat cu noua partiție rădăcină. Rețineți că debootstrap nu instalează un încărcător de pornire, dar puteți utiliza apt în interiorul mediului chroot Debian pentru a face acest lucru.
Rețineți că aceasta presupune că a fost creat un fișier de dispozitiv /dev/sda. Există metode alternative de a instala grub2, dar acestea sunt în afara domeniului de aplicare al acestui apendice.
În cazul în care vă puteți autentifica la sistem prin consolă, puteți sări peste această secțiune. Dacă mai târziu sistemul ar trebui să fie accesibil prin rețea, trebuie să instalați SSH și să configurați accesul.
# apt install ssh
Autentificarea utilizatorului „root” cu o parolă este dezactivată în mod implicit, deci configurarea accesului se poate face stabilind o parolă și reactivând autentificarea utilizatorului „root” cu parolă:
# passwd # editorul_favorit /etc/ssh/sshd_config
Aceasta este opțiunea care trebuie activată:
PermitRootLogin yes
Accesul poate fi configurat și prin adăugarea unei chei ssh la contul „root”:
# mkdir /root/.ssh # cat << EOF > /root/.ssh/authorized_keys ssh-rsa .... EOF
În cele din urmă, accesul poate fi configurat prin adăugarea unui utilizator non-root și stabilirea unei parole:
# adduser andrei # passwd andrei
După cum am menționat mai devreme, sistemul instalat va fi foarte simplu. Dacă doriți să faceți sistemul un pic mai matur, există o metodă ușoară de a instala toate pachetele cu prioritatea „standard”:
# tasksel install standard
Desigur, puteți, de asemenea, să utilizați doar apt pentru a instala pachetele individual.
După instalare, vor fi multe pachete descărcate în /var/cache/apt/archives/. Puteți elibera spațiu pe disc rulând:
# apt clean
|
|
 |
|
| D.2. Spațiu pe disc necesar pentru sarcini |  |
Anexa E. Informații administrative |